Ascultă versiunea audio a acestui articol aici sau mai jos.
Bună,
Am revenit cu un articol nou despre sensibilitatea mentală (mental sensitivity).
Dacă nu l-ai citit pe primul, în care am vorbit despre trăsături, atitudini și manifestări ale sensibilității, îl poți găsi aici.
De data aceasta, îmi doresc să-ți întregesc și să-ți nuanțez tabloul despre sensibilitate, mai ales dacă simți că îți influențează viața.
Am observat că atunci când vorbim despre sensibilitate, cădem adesea în câteva capcane de interpretare:
- o privim ca fiind totul sau nimic, doar albă sau doar neagră
- o generalizăm în toate ariile vieții
- o scoatem din context
- sau ignorăm complet contextul
Cuvântul cheie din articolul acesta este: C O N T E X T.
Te invit să privești sensibilitatea, pe a ta sau pe a celor din jurul tău, prin 3 lentile contextuale – dincolo de rădăcinile și manifestările ei.
Contextul nu e tot, nu creează sensibilitatea de la zero, dar joacă un rol important în modul în care o privim, o trăim și o modelăm de-a lungul vieții.
La fiecare tip de context vei găsi câteva întrebări care te pot ajuta să capeți claritate asupra propriei sensibilități, dacă simți nevoia.
1. Nu ești doar sensibil sau doar rezistent.
Există contexte și arii în viața noastră în care ne simțim mai sensibili, și altele în care suntem mai stăpâni pe noi.
Dacă te aștepți să fii la fel în toate situațiile – constant în atitudini și reacții – această așteptare îți poate genera confuzie și conflicte legate de imaginea de sine.
Cel mai ușor putem să observăm acest conflict când comparăm contextul personal cu cel profesional.
În context profesional, unii oameni sunt siguri pe ei, rezistenți la stres, jonglează cu zeci de proiecte și atribuții și au performanțe ridicate în ciuda dificultăților, dar în plan personal se pot simți exact invers.
La birou cer, oferă feedback și trasează limite în mod ferm. În relațiile personale, evită conflictele, se tem să spună lucruri incomode sau să inițieze interacțiuni. Profesional au curaj, își asumă riscuri, negociază, inițiază, dar în afara acestei arii se simt nesiguri.
Și invers.
Un client mi-a spus la un moment dat că simțea că trăiește un paradox. Putea urmări cu răbdare un proiect luni întregi sau chiar mai mult, dar nu reușea să mențină același angajament și implicare în alte arii la fel de importante pentru el. De exemplu, organiza călătorii și experiențe inedite pentru familia și avea răbdare cât era nevoie până ducea un astfel de proiect la îndeplinire. Dar nu reușea să facă același lucru cu proiecte profesionale.
Personal, cred că situațiile paradoxale, așa cum le numea clientul meu, sunt oportunități excelente de învățare. Cu toate că sunt inconfortabile, ele arată unde există deja cunoștințe, forță și resurse – și unde (și cum) pot fi ele transferate. Ating asta un pic mai mult în articolul următor care va fi cu ce putem face practic când sensibilitatea ne încurcă mai mult decât ne-am dori.
Pentru tine:
Avem cu toții o tendință generală legată de sensibilitate și în multe cazuri ea are rădăcini mai adânci, dar nu suntem doar sensibili sau doar rezistenți. Dacă te uiți cu atenție la tine și feliile din viața ta, sigur poți vedea diferențe între acestea.
- În ce arii sau contexte de viață te simți mai stăpân pe tine – mai sigur, mai echilibrat, mai rezilient?
- În care te simți mai sensibil – mai vulnerabil, mai ușor de afectat?
Exemple la care te poți raporta: carieră și loc de muncă, studii, familie, cuplu, finanțe și bunuri, prieteni și conexiune, sănătate și formă fizică, dezvoltare personală, recreere – hobby-uri și timp liber.
2. Nu ești sensibil în toate privințele.
Dacă te uiți la dimensiunile și factorii Mental Toughness vei observa că în privința unora stai mai bine decât în a altora.
Niciun factor nu funcționează în izolare, ci se influențează reciproc și generează dinamici. În funcție de ponderea lor în personalitatea noastră, unii pot cântări mai mult și pot influența mai mult răspunsurile noastre la stres.
Uite de exemplu o dinamică dată de dimensiunea de Provocare (Challenge).
Perioadele dificile și crizele din viață sunt prin definiție provocări – nu știm ce ne așteaptă, cum se vor rezolva ele, nu avem vizibilitate sau predictibilitate. Provocarea scoate la suprafață modul în care ne gestionăm fricile și îndoielile în astfel de momente.
O restructurare la locul de muncă, o criză economică sau sanitară sunt exemple de provocări. Unii oameni văd amenințări, alții oportunități în aceste situații. Primii se se pot bloca, iar ceilalți pot acționa în ciuda riscului și a disconfortului.
Tot Provocarea este legată de greșeală și eșec, de confort și fericire. Situațiile noi sunt tot provocări care ne creează stres chiar dacă la capătul lor ne așteaptă ceva mai bun. Modul în care le percepem poate să facă diferența dintre stagnare și creștere.
Mergând un pic mai departe, uite două posibile dinamici:
- Deschidere mare către risc + angajament mic => impulsivitate și inconsistență în atitudini și acțiuni în loc să ne ajute să creștem.
- Deschidere mare spre învățare + control emoțional mic => rezistență la a învăța din experiențele neplăcute pentru că revizitarea lor doare și nu putem tolera disconfortul.
Pentru tine:
Gândește-te la cei 8 factori din Mental Toughness și cum se reflectă ei în viața ta:
- Cum simți că stai pe fiecare, acum, în perioada asta a vieții tale?
Acordă-ți o notă de la 1 la 10 pe fiecare – fără să judeci, fără să cauți „nota corectă” și argumente pentru ea. Mergi cu ce simți acum.
3. Sensibilitatea variază și în funcție de perioada prin care treci.
Dacă traversezi o perioadă cu multe schimbări sau stres prelungit, e firesc să te simți mai vulnerabil. Asta nu înseamnă neapărat că e nivelul tău real de sensibilitate. Poate să fie doar o etapă.
Oboseala, stresul, anxietatea, stările depresive, tranziții majore din viață, bolile pot amplifica sensibilitatea – sau paradoxal, o pot estompa. De exemplu, în burnout, sistemul nostru nervos poate deveni hiperactiv o perioadă, apoi aproape amorțit. Ca o bandă de cauciuc care a stat prea mult timp tensionată și atunci când i se dă drumul rămâne deformată, lăbărțată.
De aceea, e important să nu tragem concluzii definitive despre noi într-o perioadă dezechilibrată. O astfel de situație ne poate orbi temporar și ne poate deconecta de la noi și de la o imagine mai cuprinzătoare despre noi.
Uite exemplul unei mame care a stat acasă 2 ani cu copilul ei în concediu de maternitate și la scurt timp după ce s-a întors la muncă postul ei a fost desființat și ea mutată pe un alt post, cu tot ce-a venit asta la pachet – pierderea poziției, a relațiilor, a salariului. Dintr-o dată, nu mai avea de făcut față doar la o singură tranziție mare. Nu e de mirare că trăia un val de nesiguranță, stres și epuizare foarte mare. Contextul în care se afla depășea limitele rezistenței ei.
Pe de altă parte, dacă aceste situații durează de prea multă vreme și nu intervenim asupra lor, devenim mai sensibili. Mental Toughness este o trăsătură de personalitate plastică. Asta o face să fie o lamă cu două tăișuri: putem să o și creștem, dar și să o erodăm prin ceea ce facem sau nu facem.
Pentru tine:
Fiecare dintre noi are o fereastră optimă de toleranță la stres – un interval în care ne descurcăm fără costuri prea mari pentru organism. Când însă ne depășim limitele cu mult simțim lucrurile mai intens și trăim consecințe mai profunde.
Te invit să te uiți puțin la contextul tău actual:
- Ce schimbări importante s-au petrecut în ultima vreme?
- Cum te-au afectat ele?
- Dacă te gândești la tine în momentele în care te simți încrezător și sigur pe tine, chiar dacă viața nu e neapărat ușoară, cum arată acea imagine cu tine?
- Ce e diferit față de acum?
Nu trebuie să tragi concluzii – e suficient să observi.
Mulțumesc că ai rămas până aici și sper că zonele de reflecție pe care ți le-am propus să îți aducă claritate. Am încredere că dacă privim sensibilitatea în mai multe nuanțe, ea poate deveni o busolă valoroasă.
În următorul articol, îți voi povesti cum poți lucra practic cu sensibilitatea ta dacă simți că te încurcă.
Până atunci, lasă contextul să-ți arate unde ești mai rezilient decât credeai că ești și unde ai nevoie de mai multă răbdare, blândețe și grijă față de tine.
Ca de obicei, dacă ai gânduri despre ce-ai citit și vrei să le împărtășești cu mine, mi le poți lăsa pe hello@mariaarbone.ro.
Pe curând,
Maria
