Acum câteva săptămâni mă plimbam cu sora mea prin parc când am ajuns în dreptul unei tarabe cu produse tradiționale. Ne încercase o poftă de dulce încă de la intrarea în parc, dar până în momentul acela reușisem să depășim tentațiile. Asta până când ne-au aterizat ochii pe un munte de ciocolată la taraba cu pricina peste care era arborată eticheta: ciocolată de casă fără zahăr. „Hai, că asta nu are zahăr!”, a zis una dintre noi. Câteva momente mai …
Blog Posts
Până acum vreo 10 ani, nu-mi plăceau munții – sau nu așa cum îmi plac azi. Mi se păreau frumoși, dar de la geamul sau de pe veranda unei cabane. Între timp, muntele mi-a devenit un model la scară mai mică al unui proces de schimbare la care mă pot uita și raporta oricând. Experiența muntelui are toate ingredientele unei schimbări și provocări din viață. Plus o lecție magică despre renunțare și răbdare. Știi entuziasmul acela de început de ceva? …
Există multe explicații pentru care uneori ridicăm vocea în interacțiuni, mai ales în cele cu oameni dragi. Eu cred că un motiv pentru care ajungem să facem asta este pentru că nu ne simțim ascultați de celălalt, nu ne simțim auziți. Și atunci ridicăm vocea în speranța că celălalt ne aude. Poate nu a auzit ce-am zis până acum, și ar fi fost important pentru noi să o facă, dar poate ne aude ACUM când suntem supărați, furioși! De cele …
Am un prieten drag – genul acela de prieten cu care pot să vorbesc despre orice fără teamă, cu care putem să fim noi și când suntem frumoși și buni și când ne comportăm mai puțin onorabil. Când l-am cunoscut avea 120 kg . Era sedentar, bea multă cola și își petrecea cea mai mare parte din timpul lui liber cu o tastatură de gaming. Prietenii îi ziceau Grass, cu accent lung pe s. Grass era curajos, iniția discuții, dansa …
Am scris de curând despre dimensiunea de provocare din Mental Toughness pentru abonații newsletter-ului Mental Toughness Insider. Ocazie cu care mi-am revăzut propriul proces prin care am învățat să fac față mai bine crizelor și schimbărilor din viața mea. Am prins drag de dimensiunea asta pentru că o consider „inima” Mental Toughness-ului, dar și pentru că am aprofundat-o într-o perioadă a vieții în care am avut nevoie mai mult de ea. Challenge arată cum răspundem la crize, evenimente neașteptate, schimbări și …
Acum vreo câțiva ani aveam în lista mea cu task-uri 2 proiecte speciale. Unul se numea „Proiectul vieții”, iar celălalt „PROIECTUL”. Așa erau trecute în agenda mea, apăsat și bolduit, și tot așa le ziceam dacă m-ai fi întrebat cu ce mă mai ocup. Din momentul în care m-am angajat să le fac și până m-am ocupat efectiv de ele au trecut 3 luni. În aceste luni, singura activitate în privința lor a fost să le mut în agendă și …
Aseară am adormit la ora 20:00. Nu știu în ce parte de lume te afli tu, dar aici, în România, într–un colț de București, afară încă era lumină și oamenii activi. Planul meu nu includea somn la ora asta. La 19:30 aveam o sesiune de cycling la care îmi doream să ajung – sau să nu o ratez – o nuanță, mi-am dat seama apoi, importantă. Primul semnal de alarmă îl primisem dimineață, dar încă nu mă prinsesem de el. …
Când eviți să intri în conflict ca să nu-l superi pe celălalt sau ca să nu amplifici unul care mocnește, îl înveți pe celălalt că nevoile lui sunt mai importante decât ale tale și asta duce la înțelegerea eronată că vă plac aceleași lucruri, că aveți aceleași țeluri, valori. Când, de fapt, lucrurile stau chiar poate complet pe dos. Asta te face mai puțin autentic... …
Am dat peste povestioara asta azi. O las ca atare. A family went out to a restaurant for dinner. When the waitress arrived, the parents gave their orders. Immediately, their five-year-old daughter piped up with her own: “I’ll have a hot dog, french fries and a Coke.” “Oh no you won’t,” interjected the dad, and turning to the waitress he said, “She’ll have meat loaf, mashed potatoes, milk.” Looking at the child with a smile, the waitress said, “So, hon, …
Ieri mi-a fost foarte dificil să fiu recunoscătoare pentru ceva. Un pic grăbită să închei și cu asta, am scris: „cred că sunt pur și simplu recunoscătoare pentru încă o zi…” Nici nu am terminat bine de scris că ceva m-a lovit drept în stomac. „Pur și simplul” ăla aruncat acolo superficial m-a lovit. „Uite așa arată să iei viața de bună”, mi-am zis. Să o iei ca și cum ziua asta ar fi… un fel de mărunțiș. Sunt a …
