Acum câteva săptămâni mă plimbam cu sora mea prin parc când am ajuns în dreptul unei tarabe cu produse tradiționale. Ne încercase o poftă de dulce încă de la intrarea în parc, dar până în momentul acela reușisem să depășim tentațiile. Asta până când ne-au aterizat ochii pe un munte de ciocolată la taraba cu pricina peste care era arborată eticheta: ciocolată de casă fără zahăr. „Hai, că asta nu are zahăr!”, a zis una dintre noi. Câteva momente mai …
🟠 Puncte
→
de pornire pentru discuții mai lungi, de vedere, unghiuri și perspective pe care le culeg din viața și discuțiile de zi cu zi, din lucrul 1:1, din cărți. Sub 5 minute.
Până acum vreo 10 ani, nu-mi plăceau munții – sau nu așa cum îmi plac azi. Mi se păreau frumoși, dar de la geamul sau de pe veranda unei cabane. Între timp, muntele mi-a devenit un model la scară mai mică al unui proces de schimbare la care mă pot uita și raporta oricând. Experiența muntelui are toate ingredientele unei schimbări și provocări din viață. Plus o lecție magică despre renunțare și răbdare. Știi entuziasmul acela de început de ceva? …
Există multe explicații pentru care uneori ridicăm vocea în interacțiuni, mai ales în cele cu oameni dragi. Eu cred că un motiv pentru care ajungem să facem asta este pentru că nu ne simțim ascultați de celălalt, nu ne simțim auziți. Și atunci ridicăm vocea în speranța că celălalt ne aude. Poate nu a auzit ce-am zis până acum, și ar fi fost important pentru noi să o facă, dar poate ne aude ACUM când suntem supărați, furioși! De cele …
Aseară am adormit la ora 20:00. Nu știu în ce parte de lume te afli tu, dar aici, în România, într–un colț de București, afară încă era lumină și oamenii activi. Planul meu nu includea somn la ora asta. La 19:30 aveam o sesiune de cycling la care îmi doream să ajung – sau să nu o ratez – o nuanță, mi-am dat seama apoi, importantă. Primul semnal de alarmă îl primisem dimineață, dar încă nu mă prinsesem de el. …
Când eviți să intri în conflict ca să nu-l superi pe celălalt sau ca să nu amplifici unul care mocnește, îl înveți pe celălalt că nevoile lui sunt mai importante decât ale tale și asta duce la înțelegerea eronată că vă plac aceleași lucruri, că aveți aceleași țeluri, valori. Când, de fapt, lucrurile stau chiar poate complet pe dos. Asta te face mai puțin autentic... …
Am dat peste povestioara asta azi. O las ca atare. A family went out to a restaurant for dinner. When the waitress arrived, the parents gave their orders. Immediately, their five-year-old daughter piped up with her own: “I’ll have a hot dog, french fries and a Coke.” “Oh no you won’t,” interjected the dad, and turning to the waitress he said, “She’ll have meat loaf, mashed potatoes, milk.” Looking at the child with a smile, the waitress said, “So, hon, …
Ieri mi-a fost foarte dificil să fiu recunoscătoare pentru ceva. Un pic grăbită să închei și cu asta, am scris: „cred că sunt pur și simplu recunoscătoare pentru încă o zi…” Nici nu am terminat bine de scris că ceva m-a lovit drept în stomac. „Pur și simplul” ăla aruncat acolo superficial m-a lovit. „Uite așa arată să iei viața de bună”, mi-am zis. Să o iei ca și cum ziua asta ar fi… un fel de mărunțiș. Sunt a …
Cu fiecare ceartă din casă îmi aduc aminte de o istorioară din familia mea de pe vremea când eram copil. Într-o seară, părinții mei au mers la culcare supărați unul pe celălalt. În timpul nopții, tata a simțit că are palpitații și a crezut că ar putea să moară până dimineață. În tumultul acelor clipe, s-a temut că ultima imagine pe care mama ar fi avut-o cu el ar fi fost cea din urma conflictului. Așa că a trezit-o și …
Mi-am revăzut în dimineața aceasta review-ul pentru săptămâna trecută. Stau prost la două capitole importante pentru mine: am făcut exces alimentar mai bine de jumătate de săptămână și nu prea am citit – adică nu am citit. Și dacă am citit, nu-mi amintesc ce-am citit. După ce m-am luat la întrebări un pic, am realizat că am lăsat-o pe Maria obosită și zăpăcită să ia decizii și să facă lucruri pentru mine. Mai exact, nu mi-am planificat mesele așa cum …
Azi părea să nu fie cea mai bună zi. Cred că mi-am și zis asta în timp ce mă prelingeam din pat. Și e abia miercuri. Al doilea lucru pe care mi l-am zis încercând să cobor din pat. Am tras draperiile și am dat de gri. Yey! M-am uitat șifonată în oglindă și fără să stau pe gânduri, mi-am călcat o cămașă, m-am pieptănat și mi-am pus blugii aia de bune. Nu-ți închipui lucruri complexe că sunt mama simplității, …
