Cel mai simplu lucru pe care îl poți face începând de azi ca să-ți schimbi obiceiurile

Am un obicei despre care vorbesc foarte puțin chiar și cu cei apropiați. Însă, pe cât de puțin vorbesc despre el, pe atât de important este în viața mea. 

Este unul dintre cele mai vechi obiceiuri, cu un impact la fel de profund pentru bunăstarea mea generală, precum somnul, sportul, scrisul în jurnal sau recunoștința (pe care, de altfel, m-a și ajutat să le obțin sau să le îmbunătățesc).

Cu toate acestea, am simțit mereu o reținere în a vorbi despre el. Multă vreme l-am considerat ceva tributar personalității mele introverte, ba chiar defect. Am crezut despre mine că ar trebui să fiu suficientă eu cu mintea mea sau că lucrurile ar trebui să vină natural, în niciun caz să am nevoie de o cârjă la tot pasul, mai ales pentru lucruri pentru care ar fi rușinos să am una. Sună într-un fel să le povestești oamenilor că faci eforturi speciale pentru a-ți forma obiceiul de a fi recunoscător, nu?

Și dintr-o dată m-am hotărât să scriu despre asta. Nu-i chiar dintr-o dată și nici chiar întâmplător. 

Cel mai simplu lucru pe care îl poți face începând de azi ca să pornești schimbarea

Este să urmărești și să măsori lucrurile care contează pentru tine. Din engleză „to track”.

Ziceam mai devreme că nu e întâmplător că m-am hotărât să scriu despre asta.

Am început să citesc de curând cartea The Compound Effect scrisă de Darren Hardy. În capitolul despre alegeri la care am ajuns recent există un subcapitol doar despre tracking. Autorul vorbește cu atâta convingere despre el încât m-a făcut să nu mai simt nicio rușine pentru cârja mea, dar, mai presus de asta, am realizat cât de mult valorează practica aceasta în procesul de schimbare.

Apoi, tracking-ul are și mai multă forță în viața mea de când am devenit mamă. Noul rol a venit la pachet cu valuri de emoții și provocări noi. Tracking-ul m-a ajutat să-mi păstrez obiceiurile bune, să le modific ca să mi se potrivească realității de acum și să capăt coerență de sine într-o perioadă cu fragmentare foarte mare.

Darren Hardy spune în cartea lui că nimeni nu intenționează să devină obez, să ajungă în faliment sau să divorțeze (niște exemple de la el), dar de cele mai multe ori, dacă nu întotdeauna, aceste consecințe sunt rezultatul unor serii de alegeri mici și neinspirate. 

Problema nu e că sunt neinspirate, ci că ne comportăm ca niște somnambuli în timp ce le facem.

Fiecare alegere determină un comportament care, în timp, devine obicei. Facem alegeri în cea mai mare parte a timpului și nici nu suntem conștienți de asta. Ceea ce e folositor în ecuația existenței noastre scurte, dar mai puțin folositor când vrem să schimbăm lucruri la noi. Unele pot crește rădăcini atât de adânci, încât comportamentele determinate se simt ca și cum nu ar fi în controlul nostru, ca și cum ar face parte din noi.

Eu cred că fac parte din noi, doar că nu sunt un dat. Așa cum le-am dobândit, tot așa le și putem scoate din noi.

Primul pas este să le vedem. Asta e și prima funcție a tracking-ului. Dacă analizezi un pic traducerea verbului to track = a descoperi, a scoate la iveală, la lumină pe baza unor urme. Deci, e muncă de detectiv care stă la pândă și culege date despre caz.

Cum să faci asta practic? (1)

  1. Alege o arie din viața ta unde dorești să faci o schimbare. Poți să-ți răspunzi la una din întrebările acestea: Ce-mi doresc? Unde îmi doresc să ajung/să am/să fiu? Ce mă doare tare, tare acum? 

Poate că îți dorești mai mulți bani, poate să slăbești câteva kilograme, să ai o relație mai bună cu jumătatea ta sau să mergi la o competiție anul acesta.

2. Apoi răspunde la întrebarea: Unde sunt acum? Care e imaginea mea de moment?

Poate că trebuie să drămuiești fiecare leuț înainte de a-ți cumpăra ceva sau îți dorești să călătorești, dar nu îți permiți, poate nu te simți bine în corpul tău și te-ai izolat de oameni ca să eviți starea asta, poate te cerți zilnic cu partenerul tău și vezi cum se cască distanța dintre voi doi sau poate că nu găsești timp să te antrenezi pentru triatlonul acela din vară. 

Sunt doar câteva exemple. 

3. Începi să urmărești fiecare acțiune legată de aria pe care ți-ai ales-o. Pornind de la exemplele de mai sus:

  • Vreau mai mulți bani: câți bani intră în vistieria ta, pe ce cheltui banii – iei urma tuturor cheltuielilor, a tuturor banilor, chiar și a mărunțeilor ălora cărora nu le dai prea multă importanță
  • Vreau să slăbesc „n” kg: ce, cât mănânci, cât, ce bei, mișcare (pași, km etc.) – tot, tot, chiar și ce pare prea mic și nesemnificativ
  • Vreau să am o relație mai bună cu partenerul: ce zice el/ea, ce zic eu, context – cum a pornit cearta, care a fost declanșatorul
  • Vreau să fac un triatlon anul acesta, dar nu am timp să mă pregătesc: urmăresc pe ce mi se duce timpul, ce fac efectiv zilnic

Punct de vedere peste care poți să sari

Hai să ne imaginăm o axă. La capătul din stânga ai starea ta actuală. La cel din dreapta locul unde vrei să ajungi. Între cele două puncte sunt alegerile pe care le iei și acțiunile pe care le faci în fiecare moment. Orice glisare, chiar și stagnare, pe linia asta te aduce mai aproape sau mai departe de scopul tău.

Dacă stai să analizezi un pic, capetele axei nu sunt puncte fixe. 

Suntem mereu în căutarea unei versiuni mai bune a noastră (punctul din dreapta). Punctul din stânga, imaginea de acum, ne poate întinde o capcană. Putem avea impresia că dacă nu schimbăm lucrul acela la noi rămânem la fel – cu același salariu, cu același număr de kg. Ne este greu să vedem că și dacă am rămâne cu aceleași valori absolute tot nu am rămâne neschimbați în timp.

Fără să fac vreun calcul complex (Darren Hardy oferă în carte unele foarte interesante și relevante pentru multe contexte), e mult mai simplu de atât: 

Peste n zile, săptămâni, luni, ani și mai mulți ani: 

  1. vom fi mai bătrâni
  2. vom fi mai uzați de aceleași alegeri și acțiuni care ne fac rău (uzura asta se poate simți ca blazare, falsă acceptare, frustrare etc.)
  3. vom fi mai supărați pe noi înșine și stima noastră de sine scade
  4. vom avea mai puțină forță să ne urnim din loc (nu doar pentru ce ne doare acum, ci și pentru altele din viața noastră)
  5. când în sfârșit pornim o facem mai de jos și cu mai puține resurse 

Cum să faci asta practic? (2)

Revenind la cum să faci asta, îți mai las câteva clarificări.

Nu te lăcomi până nu stabilizezi obiceiul pe care l-ai ales. Dacă începi să urmărești prea multe deodată riști să devină copleșitor și să lași baltă procesul.

Ai răbdare. Poate că îți pare pierdere de vreme. Poate să fie, poate nici să nu funcționeze pentru tine, nu știu. Dar cu cât stai mai mult în proces, cu atât vei descoperi despre tine mai multe. Oricum, ce vezi acum la tine e doar vârful icebergului tău. Comportamentele au la bază mecanisme complexe și subtile, iar obiceiurile pe care încerci să le schimbi acum s-au format în timp, prin repetiție (și absență). Prin urmare, nu e realist să ai așteptarea să le poți schimba peste noapte.

Pare prea simplu să funcționeze. Avem impresia că avem nevoie de acțiuni mari, bine documentate sau de pregătire multă ca să schimbăm lucruri la noi. „Simplu” funcționează pentru că e ușor de menținut în timp, zi de zi.

„It’s the little disciplines that pay off over time, the effort and preparation for the great triumph that happened when no one was looking.” (Darren Hardy  – The Compound Effect)

Ce o să se întâmple efectiv când vei face asta

Procesul de tracking te face conștient de deciziile pe care le iei, de acțiunile pe care le faci și ușor, ușor și de alte lucruri, precum convingeri limitative care stau la baza lor. Deci te cunoști mai bine.

Vei observa deciziile și acțiunile neinspirate, dar și pe cele bune. Acestea din urmă sunt puteri, resurse și sunt la fel de importante ca celelalte pentru că te poți folosi de ele în procesul de schimbare.

În timp, simțul tău de observație se ascute și le vei vedea și pe cele mai mici dintre ele, cele pe care le crezi inofensive. E tare prețioasă partea asta. Poți începe să modifici o rotiță mică, mică în tot angrenajul tău care să producă schimbări majore în timp. Despre asta e vorba și-n carte, de fapt, despre acțiunile și alegerile mici, dar inspirate, care se adună și deși la început nu sunt vizibile în timp ele devin mari. (La fel funcționează și pe negativ :))

Have you ever been bitten by an elephant? How about a mosquito? It’s the little things in life that will bite you. […] I’m talking about the decisions you think don’t make any difference at all. It’s the little things that inevitably and predictably derail your success.” (The Compound Effect, Darren Hardy)

Darren Hardy a petrecut mulți ani ani intervievând oameni de succes din foarte multe arii. Un numitor comun al acestor oameni este că urmăresc îndeaproape ce fac și își măsoară progresul. Cel mai la îndemână exemplu este cel al sportivilor de performanță. Aceștia își urmăresc acțiunile în cele mai mici detalii și își ajustează acțiunile pe baza datelor pe care le-au adunat despre ei. Astfel ei știu cu precizie mare unde și când să facă modificări. Cele mai multe dintre acestea sunt lucruri mici.

Să-ți măsori progresul te ajută să rămâi în proces. Și stagnarea și scăderea ajută pentru că și ele indică către ceva. Poate nu ai adoptat strategiile potrivite, poate trebuie să mai ai un pic de răbdare.

Încetinești ritmul activității zilnice. Acesta este unul dintre cele mai mari câștiguri pentru mine. Momentele în care mă opresc să mă uit la mine reprezintă o frână binevenită de la rotița mea de hamster. În parantezele acestea se formează insight-urile și capăt claritate. În plus, devin mai prezentă în tot ceea ce fac.

Începi să faci ajustări la comportamentul și acțiunile tale pe măsură ce introduci și te uiți la datele tale și începi să vezi soluții sau alternative fără să faci eforturi mari. 

Devii mai conștient/ă de alegerile și deciziile pe care le iei nu doar retroactiv, ci și proactiv, înainte de exemplu să întinzi mâna spre ciocolata aceea pe care o vei mânca dacă o vei cumpăra.

Devii mai conștient/ă de urmările acțiunilor tale. Alegerile și acțiunile pe care le facem produc niște efecte în noi. Dacă ți-ai luat ciocolata aceea aseară și ai și mâncat-o poate că nu ai dormit prea bine și poate că azi ești inflamat/ă și ești supărat/ă pe tine că ai făcut asta. Asta e o consecință imediată.

În ce arii din viața ta poți aplica tracking-ul și tipuri de tracking

Putem folosi tracking-ul cam peste tot. Chiar și acolo unde pare că nu putem cuantifica sau măsura lucrurile, precum îmbunătățirea relației de cuplu sau îmbunătățirea unor abilități. 

Eu de exemplu am făcut tracking pe abilitatea de ascultare după ce am făcut programul de Supernatural Listening cu Andrei Roșca. Pe baza elementelor ascultării, mi-am făcut un checklist cu cele mai importante dintre ele pentru mine și în fiecare zi mi-am analizat progresul uitându-mă la interacțiunile avute. 

Ca formă, acestea pot fi checklisturi (habit tracking), texte mai lungi, de tip journaling (review-urile periodice), tabele (buget, măsurători corp etc) pe foi sau excel sau aplicații – în funcție de tipul obiceiului pe care vrei să faci asta.

Important pentru mine, dar la asta am ajuns în timp prin mult exercițiu, a devenit să mi le definesc ca să știu cum arată, să-mi notez de ce e important să le fac și ce se întâmplă când nu le fac. Conștientizarea urmărilor mă ajută să rămân în proces.

De exemplu, e important pentru mine să mănânc cu prezență – la mine în tabel e mindful eating. Practic, când mănânc doar mănânc – la masă, așezată pe scaun, fără ecrane în jur, mestec încet (așa arată). Obiceiul acesta e amplificator. Dacă mă concentrez doar pe actul de a mânca, simt când se instalează sațietatea, nu mă ridic de la masă cu un corp greoi și obosit (importanța). Când nu fac asta, cresc șansele să se întâmple fix opusul + frustrare => posibil o stare generală proastă pe care pot să o dau mai departe în casă => efort mai mare să mă redresez => multă energie irosită pe care aș fi putut să o pun în slujba altui lucru (conștientizarea urmărilor). 

Îți las mai jos câteva idei cu ce urmăresc eu. Unele au recurență periodică și sunt rezidenți permanenți, altele on-off sau la nevoie. 

  • Habit tracking. Acesta este un macro obicei prin care îmi urmăresc mai mult obiceiuri. Da, știu cum sună, dar e fix cum sună. 🙂 E un obicei meta care le ține pe celelalte laolaltă. E și obicei amplificator pentru că atunci când îl fac cresc șansele ca toate celelalte să se îndeplinească. Am un tabel simplu în care pun x-uri pentru neîndepliniri și inimioare (don’t judge!) pentru obiceiurile pe care le îndeplinesc.
  • Bugetul lunar (intrări, ieșiri, categorii de cheltuieli)
  • Mișcarea (de câte ori fac sport, cât timp petrec făcând mișcare într-o unitate de timp)
  • Review-urile și planificările periodice (sunt tot forme de tracking)
  • Măsurători corp – urmăresc dinamica dintre ce mănânc și cum se comportă corpul meu pe baza intrărilor – am un sistem împrumutat de la Tim Ferriss din cartea Tools of Titans bazat pe măsurători în cm șlefuit în timp cu alte tipuri de date relevante pentru bunăstarea mea. 
  • Time Tracking. Acum ceva timp, am făcut un experiment de time tracking despre care am scris aici. Între timp, am devenit mamă și fragmentarea activităților nu-mi mai permite să fac asta, cel puțin nu în forma aceea. Acum îl folosesc ca să sting incendii, atunci când simt că nu înțeleg nimic din zilele mele. Cu pixul pe foaie, înregistrez fiecare activitate din zi, oricât de mică ar fi. 2-3 zile la rând îmi sunt de ajuns să-mi revin. Mai fac asta și pentru procrastinare și să-mi identific unghiurile moarte dintr-o zi sau pierderile de timp. Dacă simți că muncești prea mult și că nu mai ai timp de altceva, asta te poate ajuta și să îți observi încărcarea și motivele pentru care ajungi așa de încărcat. Dacă ziua ta se termină la mijlocul listei de taskuri, asta poate să te ajute să-ți dai seama care îți sunt prioritățile și cât poți face efectiv într-o zi. 

Mulțumesc că ai avut răbdare să citești până aici!

Dacă te hotărăști să faci asta, propune-ți în primă fază doar să aduni date despre tine pe subiectul ales. Încearcă să nu faci judecăți de valoare despre tine sau fă-le vânt când apar. Pleacă la drum cu intenția de a te observa – muncă aia de detectiv care va rezolva cazul. Magia se întâmplă după ce te uiți la tine fără critică și încrâncenare.

Dacă îi dai tracking-ului o șansă, mi-ar plăcea să-mi dai de veste să-mi spui cum a fost pentru tine. Îmi poți lăsa aici impresiile tale pe hello@mariaarbone.ro.

Resurse: The Compound Effect – Darren Hardy

Leave a reply:

Your email address will not be published.